hirdetés
magyar-román szótár
| b betű | |
Lapozás: 1-50 ... 201-250 | 251-300 | 301-350 ... 1351-1364 | |
| beburkol | vb. tr. a înveli, a învălui; a înfăşură |
| beburkolódzik | vb. intr. a se înveli, a se învălui; a se înfăşură |
| bebútoroz | vb. tr. a mobila |
| becenév | s. hipocoristic n.; nume n. dezmierdător, nume de alintare |
| becéz | vb. tr. a dezmierda, a alinta |
| becs | s., pret. 1. (érték) valoare f.; 2. (megbecsülés) preţ n.; nagy becsben tart a preţui mult |
| becsap | vb. I. tr. 1. a trânti; 2. (rászed) a păcăli; 3. a înşela. - II. intr. (belecsap) a cădea; a villám -ott a házba trăsnetul a căzut pe casă |
| becsapód|ik | vb. intr. 1. a se trânti; 2. (lövedék, bomba) a cădea; 3. fig. a se păcăli, a se frige, a se pârli |
| becsavar | vb. tr. 1. (csavart) a înşuruba; 2. (begöngyöl) a înfăşură; 3. becsavarja a haját a-şi pune părul pe (sau în) bigudiuri |
| becsempész | vb. tr. 1. (vámhatáron) a introduce prin contrabandă; 2. (belecsempész) strecura |
| becsenget | vb. intr. 1. a suna (la cineva) 2. (iskolában) a suna de intrare |
| becserél | vb. tr. a preschimba, a schimba |
| becses | adj. preţios, valoros, de mare valoare; becses képek tablouri de valoare |
| bécsi | I. adj. 1. vienez; bécsi szelet şniţel vienez; 2. de Viena; a bécsi gyors acceleratul de Viena. - II. s. vienez m., vieneză f. |
| becsíp | vb. tr. (şi intr.) 1. a prinde (în ceva); 2. intr. (kissé ittas lesz) a se chercheli, a se pili, a se afuma |
| becsípett | adj. cherchelit, pilit, afumat |
| becslés | s. estimare, evaluare f. |
| becsmérel | vb. tr. a defăima |
| becsődül | vb. intr., peior. a intra grămadă |
| becsomagol | vb. I. tr. 1. a ambala; becsomagolja az árut a ambala marfa; 2. (úti holmit) a împacheta; becsomagolja a bőröndjét a-şi face valiza. - II. intr. a împacheta (pentru călătorie) |
| becstelen | adj infam, mârşav, necinstit |
| becstelenség | s. infamie, mârşăvie, necinste f. |
| becsuk | vb. tr. a închide |
| becsukott | adj. închis; becsukott könyv carte închisă |
| becsül | vb. tr. 1. a preţui, a evalua; a aprecia; 2. (értékel, tisztel) a stima, a aprecia; a cinsti |
| becsület | s. 1. cinste f; ezt kívánja a becsület aşa cere cinstea; 2. cinste, onoare f; becsületemre fogadom, hogy ... pe onoarea mea (sau pe cuvântul meu de onoare) promit că ...; becsületére válik valakinek a face cinste cuiva; 3. cinste, onestitate f; becsülete jórog kockán e în joc cinstea lui |
| becsületbeli | adj de cinste, de onoare; becsületbeli ügy chestiune de onoare |
| becsületes | adj. 1. cinstit, onest; corect; 2. cumsecade |
| becsületesség | s. cinste, onestitate, corectitudine f. |
| becsületsértés | s. jur. injurie f. |
| becsületszó | s. cuvânt n. de onoare |
| becsúsz|ik | vb. intr. (beoson) a se strecura (în ...) |
| becsúsztat | vb. tr. (észrevétlenül betesz, becsempész) a strecura (în...) |
| becsvágy | s. ambiţie, veleitate f. |
| bedeszkáz | vb. tr. a bate în scânduri; bedeszkázza az ablakot a bate scânduri la fereastră |
| bedob | vb. tr. 1. a arunca (în...), a introduce; bedobja a levelet (a postaládába) a arunca scrisoarea în cutia de scrisori; 2. a sparge; bedobja az ablakot kővel a sparge geamul aruncând cu piatra; 3. sp. bedobja a labdát a repune mingea în joc de la margine, a executa aruncarea de pe tuşe |
| bedögl|ik | vb. intr., fam. 1. a se bloca; 2. (robbanótöltet) a rata; 3. fig. (kudarcba fullad) a eşua, a da greş |
| bedől | vb. intr. 1. a se prăbuşi, a se nărui; 2. a se răsturna; bedől a szekér căruţa se răstoarnă; 3. fig., fam. bedől valakinek a se lăsa păcălit de cineva, a fi tras pe sfoară |
| bedörzsöl | vb. tr. a face o fricţiune, a fricţiona |
| bedug | vb. tr. 1. a vârî, a băga, a introduce; 2. (betöm, bedugaszol) a astupa complet (un orifi-ciu); bedugja a hordót a astupa butoiul |
| bedugaszol | vb. tr a astupa complet, a înfunda |
| bedugul | vb. intr. (eldugul) a se înfunda, a se astupa |
| beecsetel | vb. tr, med. a badijona, a pensula |
| beemel | vb. tr. 1. a ridica în ...; beemelte a gyermeket a gépkocsiba a ridicat copilul în maşină; 2. a aşeza (sau a pune) la loc; az ajtót beemeli a aşeza uşa la loc |
| beenged | vb. tr. a lăsa să intre |
| beépít | vb. tr. 1. a zidi (în ...); 2. (területet) a acoperi cu clădiri; 3. (motort, alkatrészt) a monta |
| beér | vb. I. intr. 1. (beérkezik) a sosi, a ajunge; 2. beéri valamivel a se mulţumi; kevéssel beéri a se mulţumi cu puţin. - II. tr 1. a prinde, a ajunge din urmă; 2. (ruha) a cuprinde |
| beérkez|ik | vb. intr. a sosi, a ajunge |
| bees|ik | vb. intr 1. a cădea în ...; 2. (arc) a se scofâlci, a slăbi; 3. (szem) a se cufunda |
| beesett | adj. supt. beesett arc faţă suptă, faţă trasă |
