hirdetés
magyar-román szótár
| b betű | |
Lapozás: 1-50 ... 401-450 | 451-500 | 501-550 ... 1351-1364 | |
| békülékeny | adj. conciliant; conciliator, împăciuitor |
| békülékenység | s. împăciuitorism n. |
| bél | s. 1. intestin, maţ n.; 2. (fáé) inimă f,; 3. (növényi termésé) miez n.; 4. (kenyéré, sült tésztáé) miez; 5. (lámpáé) fitil n.; 6. (gyertyáé) muc n., fitil de lumânare |
| belakatol | vb. tr. a închide cu lacătul |
| belakkoz | vb. tr a lăcui, a da cu lac |
| belapul | vb. tr. a se turti |
| belát | vb. tr. 1. a cuprinde cu privire; 2 . fig. a recunoaşte |
| belátás | s. 1. apreciere f.; belátása szerint după aprecierea sa; 2. (megértés, méltányosság) consideraţie, înţelegere f.; legyen egy kis belátással fiţi cu puţină consideraţie |
| beláthatatlan | adj. 1. de necuprins cu vederea, imens; 2. fig. de neprevăzut, imprevizibil; beláthatatlan következmények consecinţe de neprevăzut |
| belátható | adj. 1. care poate f cuprins cu privirea; 2. belátható idő timp relativ scurt; belátható időn belül în curând, în scurt timp |
| belátó | adj . , fig. înţelegător; légy belátóbb iránta! fii mai înţelegător faţă de el! |
| belázasod|ik | vb. intr a face febră |
| bélcsatorna | s., anat. tract n. intestinal |
| bélcsavarodás | s., med. ocluzie f. intestinală, ileus n. |
| bele | adv. 1. în; tegyél cukrot bele pune zahăr în ea; 2. de el, de ea; szerelmes bele a fi îndrăgostit de el (sau de ea) |
| beleakad | vb. intr a se agăţa (de ...); a se prinde (de ...) |
| belebolondul | vb. intr. 1. (eszét veszti) a-şi pierde minţile; 2. (bolondulásig beleszeret) a se îndrăgosti nebuneşte de cineva |
| belebotl|ik | vb. intr. 1. a se împiedica, a se poticni (de ...); 2. fám. belebotlik valakibe a da de cineva, a întâlni pe cineva |
| belebúj|ik | vb. intr. 1. a intra, a se băga; belebújik az ágyba a se băga în pat; 2. fam. belebújik a ruhájába a-şi pune (sau îmbrăca) haina |
| belebuk|ik | vb. intr. 1. (beleesik) a cădea în; 2. fig a eşua, a suferi un eşec; 3. fig. a cădea; a kormány belebukott pénzügyi politikájába guvernul a căzut în urma politicii sale fiscale |
| belecsavar | vb. tr. 1. (mélyen becsavar) a înşuruba (adânc); 2. a stoarce în ...; a citromot belecsavarja a teába a stoarce lămâia în ceai; 3. (teljesen begöngyöl) a înfăşură, a înveli, a învălui |
| beledöf | vb. tr. a înfige, a împlânta |
| beleegyezés | s. consimţământ, asentiment n.; încuviinţare f. |
| beleegyezik | vb. intr. a consimţi, a fi de acord |
| beleél | vb. intr.: beleéli magát valakinek a helyzetébe a se transpune în situaţia cuiva; beleéli magát új helyzetébe a se familiariza cu situaţia nouă |
| beleelegyed|ik | vb. intr. a se băga (în ...), a se amesteca |
| beleért | vb. tr. a include; költségei, beleértve a jegy árát is cheltuielile, inclusiv costul biletului |
| beleesik | vb. intr. a cădea (în ...) |
| belefárad | vb. intr. a (se) obosi (de...) |
| belefeksz|ik | vb. intr. 1. a se culca (în ...); 2 . fig. a se pune pe ..., a se apuca serios de ...; belefekszik a munkába a se pune pe treabă |
| belefér | vb. intr. a încăpea |
| belefog | vb. intr. a se apuca (de ceva) |
| belefojt | vb. tr. 1. (vízbe) a îneca; 2. fig belefojtja valakibe a szót a reduce pe cineva la tăcere, a-i lua cuiva piuitul, a tăia cuiva vorba |
| belefullad | vb. intr. a se îneca |
| belegázol | vb. intr. 1. a intra; belegázolt a vetésbe a intrat în semănătură; 2. a intra cu viteza în ...; az autó belegázolt a tömegbe maşina a intrat cu viteză în mulţime; 3. belegázol valakinek a becsületébe a leza onoarea cuiva |
| belehal | vb. intr. a muri (de ceva) |
| beleharap | vb. intr. a muşca (din ceva) |
| beleillik | vb. intr. a se potrivi |
| belejön | vb. intr. a se deprinde (cu ceva) |
| belekap | vb. intr. 1. a apuca; 2. (beleharap) a muşca |
| belekapaszkodik | vb. intr. 1. (erősen belefogódzik) a se agăţa (de ceva), a se prinde (de ceva); 2. (beleköt) a se lega (de ceva) |
| belekarol | vb. intr. a lua de braţ (pe cineva) |
| belekerül | vb. intr. a costa |
| belekever | vb. tr. 1. a amesteca (ceva în ceva); 2. a implica |
| belekeveredik | vb. intr. a se amesteca |
| belekezd | vb. intr 1. a se apuca (de ...); 2. a începe să spună |
| belekóstol | vb. intr. 1. (ízlelés céljából) a gusta; 2. fig. a gusta, a avea parte de ceva |
| beleköt | vb. I. tr. 1. a pune şi a lega (ceva) în ...; 2. (kötőtűvel beledolgoz) a împleti în ... - II. intr 1. a se lega (sau a se agăţa) de cineva (căutând ceartă); 2. a se lega (de ceva), a se agăţa (de ceva) |
| bélel | vb. tr a căptuşi |
| belélegz|ik | vb. tr. 1. a inspira; 2. med. a inhala |
