hirdetés
magyar-román szótár
| e betű | |
Lapozás: 1-50 ... 951-1000 | 1001-1050 | 1051-1100 ... 1801-1823 | |
| elsodor | vb. tr. (magával sodor) a duce (sau a lua) cu sine |
| elsőéves | I. adj. în anul întâi; elsőéves egyetemi hallgató student în anul întâi. - II. s. student m. în anul întâi |
| elsőkerék-meghajtás | s., aut. acţionare f. frontală |
| elsomfordál | vb. intr., fam. apleca pe furiş, a o şterge |
| elsöpör | vb. tr. 1. a mătura (ceva de undeva); 2. pret. a înlătura, a mătura |
| elsőrangú | adj. 1. (áru) de calitatea întâi; 2. (író) de rangul întâi, de mare clasă |
| elsőrendű | adj. 1. primordial; elsőrendű kötelesség obligaţie primordială; 2. de rangul întâi; 3. de calitate întâi, de primă calitate; elsőrendű áru marfa de primă calitate; 4. astr. elsőrendű (álló)csillag stea de gradul (sau de mărime) întâi |
| elsorvad | vb. intr. 1. (növény) a se usca; 2. (szerv) a se atrofia |
| elsorvaszt | vb. tr. a atrofia |
| elsős | I. adj. pentru clasa întâi; elsős tankönyv manual pentru clasa întâi. - II. s. elev m. de clasa întâî |
| elsősegély | s. prim ajutor n. |
| elsősegélyhely | s. post (sau punct) n. de prim ajutor |
| elsősegélynyújtás | s. acordarea f. primului ajutor |
| elsősorban | adv. în primul rând, înainte de ... |
| elsőszülött | adj. şi s. întâiul (sau primul) născut |
| elsőszülöttség | s. primogenitură f. |
| elsötétedik | vb. intr. a se întuneca |
| elsötétít | vb. tr. 1. a face întuneric; elsötétítették a termet au făcut întuneric în sală; 2. a camufla; elsötétítik az ablakokat a camufla ferestrele; 3. (fényforrást eltakar) a întuneca, a acoperi; a felhők elsötétítik az eget norii întunecă cerul |
| elsóz | vb. tr. 1. (ételt) a săra prea tare, a pune prea multă sare în ...; 2. fig., peior. (ügyeskedve elad, továbbad) a mărita |
| elsül | vb. intr. 1. (tűzfegyver) a se descărca; 2. fig., glum. rosszul sült el a dolog treaba (sau aface-rea) a ieşit rău |
| elsüllyed | vb. intr. a. se scufunda, a se cufunda |
| elsüllyeszt | vb. tr. a scufunda |
| elsüt | vb. tr. 1. (tűzfegyvert) a descărca; 2. fig., ir. a plasa; elsüt egy viccet a plasa un banc |
| elszabadul | vb. intr. 1. a scăpa; elszabadul a kutya câinele a scăpat; 2. a se dezlega; elszabadult a csónak barca s-a dezlegat |
| elszakad | vb. intr. 1. (ruha, cipő) a se rupe; 2. fig. (vkitől, vmitől) a se rupe de ...; elszakadt a családjától s-a despărţit de familie; elszakad a valóságtól a se rupe de realitate |
| elszakít | vb. tr. 1. a rupe; 2. a despărţi, a separa |
| elszalad | vb. intr. 1. a fugi de undeva, a pleca în fugă de undeva; 2. (gyorsan elmúlik) a trece (repede) |
| elszalaszt | vb. tr. 1. (vkit vhova) a repezi (pe cineva undeva); 2. fam. (nem ér el) a scăpa; elszalasztja a vonatot a scăpa trenul; 3. (elmulaszt) a scăpa; elszalasztja az alkalmat a pierde (sau a scăpa) ocazia |
| elszállásol | vb. tr. 1. a caza; 2. (katonaságot) a cartirui, a încartirui |
| elszállít | vb. tr. a transporta |
| elszámol | vb. I. intr. 1. (összegről, készlettel) a da socoteală; 2. a număra; elszámol tízig a număra până la zece. - II. tr. 1. (összeget) a deconta; 2. elszámolja magát a socoti (sau calcula) greşit (în defavoarea sa) |
| elszántság | s. dârzenie f. |
| elszaporodik | vb. intr. 1. a se înmulţi; 2. (káros jelenség) a se înmulţi, a deveni frecvent |
| elszaval | vb. tr. a recita |
| elszed | vb. tr., fam. a lua (cu forţa) |
| elszédít | vb. tr. 1. a ameţi; 2. fig. (elámítva megszédít) a zăpăci, a ameţi, a năuci |
| elszédül | vb. intr. a ameţi |
| elszegényedik | vb. intr. a sărăci, a ajunge sărac |
| elszegőd|ik | vb. intr., pop. a se angaja, a se tocmi |
| elszégyelli magát | a se ruşina |
| elszéled | vb. intr. a se împrăştia, a se dispersa |
| elszemtelenedik | vb. intr. a se obrăznici, a deveni obraznic, fam. a-şi lua nasul la purtare |
| elszenderedik | vb. intr. 1. pret. a aţipi, a adormi; 2. lit. (csendesen meghal) a adormi, a muri |
| elszenesedik | vb. intr. 1. a se carboniza, a se preface în cărbuni (prin ardere); 2. (szénné ég) a se transforma în cărbune |
| elszenesít | vb. tr. a transforma în cărbune, a carboniza |
| elszenved | vb. tr. 1. (fájdalmat) a suporta, a îndura, a suferi, a răbda; 2. a suporta (pe cineva) |
| elszigetel | vb. tr. a izola |
| elszigetelődik | vb. intr. a se izola |
| elszíneződ|ik | vb. intr. (színében elváltozik) a-şi schimba culoarea |
| elszíntelened|ik | vb. intr. a se decolora |
